Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM.

 

                                                   Stimați beneficiari ai programelor ODIMM şi parteneri, 
                                                           Vă informăm că ne-am mutat la un nou sediu!!! 
                        Ne puteți găsi pe bd. ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT NR. 134, et 3 (sediul Poşta Moldovei).

 

Russian (CIS)English (United Kingdom)
Banner
Banner
Noutăţi şi Evenimente
Impactul IAS la nivel regional a făcut ca modelul să fie preluat şi de altă localitate de pe malul Nistrului. Incubatorul de Afaceri din Ştefan Vodă a fost creat în aprilie 2012, după modelul celui din Soroca şi are ca scop să dezvolte comunitatea de afaceri din raion prin susţinerea business-ului mic şi mijlociu.

120 de noi locuri de muncă în primii doi ani de la deschidere. în această perioadă incubatorul a fost gazdă pentru 19 companii private, dintre care 6 în sfera de producere şi 11 în prestarea serviciilor. Două companii s-au dezvoltat şi azi îşi continuă activitatea independent, acoperindu-şi de sine-stătător toate cheltuielile. Pe toată durata proiectului companiile au beneficiat de training, consultanţă şi asistenţă pentru a-şi putea dezvolta afacerile.

Antreprenorii din Ştefan Vodă, deocamdată 13 companii selectate, vor beneficia de spaţiu pentru oficii şi de producere la preţ redus, dar şi de training, asistenţă şi consultanţă. Astfel, cu suportul acordat de proiectul norvegian Entranse to New Markets, un grup de antreprenori începători din Ştefan Vodă, rezidenţi ai incubatorului de afaceri din localitate, au fost în vizită la Incubatorul de Afaceri din Soroca (IAS).

Rezidenţii incubatorului din Ştefan Vodă au văzut pe viu cum arată un incubator de afaceri viabil şi cum colaborează şi se ajută între ei rezidenţii din Soroca. Directorii companiilor din IAS le-au povestit celor din Ştefan Vodă cum au început afacerea, ce dificultăţi au avut din start şi cum au învăţat să le depăşească. Unii soroceni au împărtăşit şi secretele producerii, de unde iau materia primă mai ieftin sau de unde au cumpărat utilajul.
Valeriu Ciobanu are 20 de ani şi este rezident al incubatorului din Ştefan Vodă. El a absolvit primul an de facultate la Chişinău. Studiază arhitectura. Recent, a deschis o afacere de prelucrare a sticlei. 

Un alt rezident, Leonid Ardeleanu, intenţionează să deschidă în Ştefan Vodă o firmă specializată în microeditare, care va pregăti materiale (broşuri, cărţi) pînă la varianta de tipar. Va face machetarea, paginarea, redactarea şi alte procedee necesare pînă la apariţia primului exemplar.

 

Ştefan Vodă este un oraş cu o populaţie de 5 ori mai mică şi cu o comunitate mai puţin implicată decît Soroca. Lucia Uşurelu, vicedirector al proiectului Entranse, consideră că proiectele de acest gen sunt necesare anume în raioanele unde economia este mai puţin dezvoltată.

 Incubatorul de Afaceri din Soroca a fost implementat de proiectul Entranse, fiind un instrument de creştere economică prin susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. Entranse este un proiect implementat în Moldova de guvernul Norvegiei, în colaborare cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Organizaţia pentru Dezvoltarea întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). Misiunea proiectului este să susţină creşterea economică, să contribuie la apariţia locurilor de muncă noi şi, prin aceasta, să contribuie la reducerea sărăciei. Pentru a atinge aceste obiective, Entranse susţine sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

 

 

Posibilităţile de finanţare a sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii, noile instrumente financiare, dar şi soluţiile pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare a sectorului au fost discutate în cadrul unei mese rotunde „Accesul IMM-urilor la finanţare”, desfăşurată marţi, 3 iulie. Evenimentul, organizat de Ministerul Economiei în parteneriat cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), are drept obiectiv principal identificarea soluţiilor viabile de finanţare a sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii, întrucît aceasta este o problemă majoră în activitatea şi dezvoltarea acestora.

 Şedinţa de lucru a fost prezidată de către viceprim-ministru Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, care a precizat în discursul său, că această masă rotundă este una oportună şi aşteptată. "Am primit mai multe semnale din partea mediului de afaceri ce ţin de constrîngerile, dar şi de aşteptările în domeniul accesului la finanţare, iată de ce era important să oferim o platformă de discuţii pentru toate părţile implicate, cu un dialog constructiv, care ar finaliza cu identificarea unor soluţiilor concrete" a subliniat viceprim-ministrul. Ministrul Economiei a făcut o trecere în revistă a contextului economic în care se află Republica Moldova, precizînd că una dintre constrîngerile ce împiedică creşterea economică este accesul limitat al întreprinderilor la finanţare. Valeriu Lazăr a scos în evidenţă importanţa cooperării eficiente a tuturor actorilor implicaţi pe piaţa financiară pentru identificarea celor mai reuşite formule de soluţionare a problemelor ce ţin de accesul la finanţare. Ministrul Economiei a trecut în revistă instrumentele utilizate de Ministerul Economiei în susţinerea IMM-urilor, printre acestea Programul "PARE 1+1", PNAET, Fondul pentru Farantarea de Credite etc. Valeriu Lazăr a subliniat însă, că aceste programe nu pot substitui instituţiile de creditare.

La eveniment a participat  Dorin Drăguţanu, Guvernatorul Băncii Naţionale,   reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, instituţiilor financiare bancare şi nebancare, reprezentanţi ai IMM-urilor, organizaţiilor internaţionale donatoare, asociaţiilor non-guvernamentale, etc.
Reprezentanţii IMM-urilor au reliefat  constrîngerile existente în domeniu accesului la finanţare. Printre problemele invocate de aceştia pot fi enumerate: dobânzile înalte ale creditelor şi volatilitatea acestora, lipsa resurselor financiare pe termen lung, lipsa şi lichiditatea scăzută a gajului, procedurile lungi de exercitare a dreptului de gaj şi lipsa tehnologiilor bancare adecvate pentru creditarea IMM-urilor, lipsa educaţiei financiare a antreprenorilor, etc.
Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu  a  precizat " înţeleg  poziţia îMM-urilor de a avea credite ieftine,mari şi pe un termen cît mai lung, însă pentru bănci este importantă garantarea creditelor, întrucît acestea vor să-şi ţină riscul sub control şi evident să obţină profit. Iată de ce, utilizarea eficientă a Fondului  de Garantare  a creditelor ar permite facilitarea accesului la finanţare a IMM."

 Mediul bancar, la rîndul său,  a  reliefat importanţa accesului băncilor la resurse ieftine pentru ca ulterior şă poată finanţa IMM  la dobînzi accesibile şi pe termene ce coincid cu ciclurile investiţionale ale unei afaceri.
Printre soluţiile identificatede de către participanţii la  masa rotundă au fost promovarea unei politici monetare orientate spre o inflaţie redusă şi stabilă; dimi­nuarea ratelor dobânzilor la credite şi asigurarea previzibilităţii şi stabilităţii acestora; atragerea investiţiilor străine în sectorul finan­ciar, în primul rând din partea investitorilor strategici şi cu interes în domeniul IMM-urilor, dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru IMM-uri, inclusiv prin intermediul Fondului de garantare a Creditelor; dezvoltarea pieţei secundare pentru mijloacele fixe oferite în gaj; adoptarea de către bănci a unor procedee mai eficiente de management şi de evaluare a riscului de creditare şi formarea rezervelor pentru pierderi la împrumuturi; dezvoltarea sistemului capitalului de risc şi a schemelor de investiţii informale; optimizarea legislaţiei cu privire la gaj; facilitarea accesului la instruire, consultanţă, consiliere şi asistenţă tehnică pentru elaborarea calitativă a planurilor  de afaceri;dezvoltarea schemelor inovative de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Precizăm că î  n Republica Moldova, IMM-urile deţin circa 97,5 % din numărul total al întreprinderilor din ţară. în anul 2011, în cadrul IMM-urilor au activat 294,2 mii persoane, deţinând 57,7% din numărul total de angajaţi din economia naţională, iar veniturile din vânzări ale acestora au constituit 34,16% din totalul veniturilor din vânzări pe economie.La formarea Produsului Intern Brut, întreprinderile mici şi mijlocii au contribuit în anul 2011 cu 28,3%.

Notă. Conform datelor oficiale ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în Republica Moldova în anul 2011 operau 48 de Organizaţiile de microfinanţare, circa 377 de Asociaţiile de Economii şi împrumut, 20 companii de leasing şi o companie de factoring.

 

Luni, 16 iulie curent, va avea loc ziua de informare cu privire la apelul pentru propuneri de proiecte "Cercetare in beneficiul IMM-urilor" al Programului Cadru 7.

In cadrul evenimentului va fi expusa informatie detaliata cu privire la noul apel, de asemenea vor fi prezentate oportunitatile oferite prin intermediul actiunii de mobilitate Parteneriate Industrie-Mediul Academic", precum si modalitati de identificare a partenerilor prin intermediul retelei Enterprise Europe Network.

Evenimentul se va desfasura incepind cu ora 15.30, in incinta Academiei de Stiinte a Moldovei, Sala Mica (Bd. Stefan cel Mare 1, et. 2) si este organizat in contextul Saptaminii de informare cu genericul „Moldova-Membra a Spatiului European de Cercetare", in cadrul careia este expusa informatia detaliata cu privire la noile apeluri PC7 lansate pentru 2013.

Confirmarea participarii poate fi efectuata la adresa de e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza  

Pentru informatie suplimentara, Va rugam sa accesati link-ul:  

SME NCP
(Punct National de Contact pentru intreprinderi mici si mijlocii)

Diana GROZAV

Academia de Stiinte a Moldovei

Tel.:  +373-22-27-26-59
Fax: +373-22-27-05-02

E-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Adresa: bd. Stefan cel Mare si Sfint, 1, bir. 445, Chisinau

web:  http://fp7.asm.md/

 Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii va susţine participarea IMM la tîrgurile şi expoziţiile naţionale prin intermediul "Programului de stimulare a participării agenţilor economici la tîrguri şi expoziţii", finanţat din bugetul de stat.
Scopul programului este promovarea sectorului IMM la evenimentele expoziţionale.
La program pot participa întreprinderile micro, mici, gospodăriile ţărăneşti, deţinătorii de patentă care sunt:
- producători;
- beneficiari ai programelor de Stat de susţinere a IMM-urilor (PARE, PNAET);
- beneficiari ai garanţiilor de stat a creditelor (FGC);
- generatori de inovaţii;
- exportatori;
- prestatori de servicii din domeniile: turism rural; construcţii, artizanat.
- meşteri populari;
- altele.
în conformitate cu calendarul expoziţional pentru anul 2012 agenţii economici participanţi la expoziţiile Furniture, Farmer, Black Sea Letex vor beneficia de compensări, în cuantum de maximum 50% din costul spaţiului contractat, dar nu mai mult decît 4 m.p . Suma maximă transferată unui beneficiar nu va depăşi 2000 de lei.
Menţionăm, că pentru a beneficia de sprijin financiar, agenţii economici trebuie să depună o cerere de înscriere la Program, să închirieze şi să achite spaţiul expozţional Organizatorului expoziţiei. Suportul financiar va fi acordat post event. La cererea de subvenţionare prezentată ODIMM vor fi anexate următoarele acte:
• Certificatul de înregistrare a întreprinderii (patenta);
• Copia Contractului de arendă a spaţiului expoziţional;
• Copia dispoziţiei de plată de arendă a spaţiului expoziţional;
• Copia buletinului de identitate a conducătorului întreprinderii;
Mecanismul de compensare a cheltuielilor sunt stipulate în Condiţiile de Participare la Program.
Pentru detalii suplimentare Vă rugăm să ne contactaţi la nr de telefon  022 22 53 84  sau prin poşta electronică Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , persoana de contact Ana Sochirca.

 

 

 

 

În contextul vizitei în Republica Moldova a Cancelarului Republicii Federale Germania, Dna Angela Merkel, viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei a avut o întrevedere cu preşedintele Comitetului pentru relaţii economice  cu Europa de Est, Dl. Eckhard Cordes şi un grup de investitori germani, care dezvoltă afaceri în Republica Moldova, sau sunt interesaţi să ivestească în ţara noastră,  printre care Sudzucker AG, Marquard & Bahls AG (Tirex Petrol), Metro Cash & Carry Moldova SRL, Claas KGaA mbH, Leoni AG.
 
Ministrul Economiei a trecut în revistă cele mai importante avantaje ale  Republicii Moldova pentru investitorii străini, adăugînd că ţara noastră oferă o gamă largă de oportunităţi pentru aceştia. în acest context, Valeriu Lazăr s-a referit la regimul de comerţ facilitar cu UE, foarte avantajos pentru Republica Moldova dar şi la şirul de acorduri de comerţ liber cu ţările CSI.
în cadrul şedinţei au fost discutate şi constrîngerile întîlnite de investitorii germani, dar au fost identificate şi soluţiile pentru înlăturarea acestora. Printre constrîngerile existente oamenii de afaceri au menţionat  numărul mare de proceduri de control, necesitatea unor proceduri vamale rapide şi de încredere, necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii, asigurarea nivelului adecvat de pregătire a specialiştilor.  Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a precizat că  guvernarea Republicii Moldova are o viziune clară, de dezvoltare şi că sunt depuse eforturi maxime pentru înlăturarea acestor constrîngeri pentru investitorii străini în domeniul agricol.
 
Un alt obsatcol, identificat de investitorii germani în calea atragerii investiţiilor străine în Republica Moldova, în special în agricultură,  este şi imposibilitatea de a cumpăra pămînt în Republica Moldova. în acest sens, viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a ținut să precizez că aceasta este o problemă sensibilă, iar actualmente, Guvernul analizează bunele practici internaţionale în acest domeniu, pentru a identifica  soluţiile adecvate privind atragerea investitorilor străini.
 
în altă ordine de idei, ministrul Economiei s-a referit la o nouă rundă de privatizări, care va demara în toamna anului curent şi a invitat cu această ocazie  bussinesmanii germani sa participe la acest proces. Valeriu Lazăr a vorbit şi despre importanţa implicării investitorilor germani în Parteneriatele Publice Private. Astfel au fost scoase în evidenţă sectoarele și proiectele de infrastructură publică de interes naţional propuse spre dezvoltare prin parteneriat public-privat. Actualmente Guvernul Republicii Moldova are propuneri de proiecte PPP în diverse domenii cum ar fi concesionarea Aeroportului Internaţional Chișinău, modernizarea Aeroportului Internaţional Bălţi, în domeniul sănătăţii: Serviciul de diagnostic şi laborator, Serviciul de imagistică medicală şi radiologie, Serviciul de hemodializă, Serviciul de reabilitare, în domeniul sport şi agreement - Proiectarea şi construcţia Stadionului Republican, în implementarea Sistemului informaţional automatizat inteligent de monitorizare a traficului rutier, etc. "Abordarea serioasă din partea Guvernului a acestei oportunităţi se confirmă şi prin instituirea Consiliului Naţional pentru Parteneriat Public Privat, care reprezintă o platformă de dialog şi cooperare între sectorul privat şi cel Guvernamental.   " a conchis Valeriu Lazăr.
 
Pe finalul discuţiilor, părţile au convenit asupra menţinerii unui dialog constant şi promovării relaţiilor moldo-germane  în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi ai Republicii Federale Germane. Ministrul Economiei a încurajat  încă o dată reprezentanţii mediului de afaceri din Germania să vina cu investiţii în Republica Moldova, reiterînd deschiderea şi disponibilitatea de colaborare şi de sprijin.

Notă. în prima jumătate a acestui an, volumul total al schimburilor comerciale între cele două state a fost de 222,45 milioane de dolari.  în primele şase luni ale anului curent, Moldova a exportat în Germania mărfuri în valoare de 33,45 de milioane de dolari. Republica Federală Germania se situează pe locul 8 în topul ţărilor în care Republica Moldova efectuează exporturi, deţinînd o pondere de 3,2 % în volumul total al exportului Republicii Moldova. Ţara noastră a importat produse germane în valoare de 189 de milioane de dolari sau cu 5,5 la sută mai mult decât în ianuarie-iunie 2011. Republica Federală Germania se situează pe locul 4 în topul ţărilor din care Republica Moldova efectuează importuri, deţinînd o pondere de 7,7 % în volumul total al importului Republicii Moldova.
în Moldova activează 167 de întreprinderi cu capital german, iar suma investiţiilor germane constituie 66 milioane de euro.  Această cifră reprezintă 7,3 la sută din suma totală a investiţiilor străine în Moldova. Printre cele mai mari companii din Moldova cu capital german se numără „Sudzucker-Moldova", „Mabanaft-Moldova, "Knauf", “Metro”, "Steilmann", "Draxlmaier", Leoni, ProCredit Bank, ş.a.
în cei 20 de ani de cooperare, Germania a implementat în Moldova proiecte de asistenţă tehnică (nerambursabilă) în valoare de aproape 40 de milioane de euro.

 

Pagina 60 din 60

PARTENERI

mec logo maib corel2 IOM-OIM
een logo
 ue procredit

MIEPO small

 

CCI


victoriabank

fincimbank logo
undp EuroCreditBank
 monitor fisc
 JCI Moldova  
UIPAC text
 entranse  COMERTBANK LOGO FON RGB
BCR

 

 

PARTENERI MEDIA


civic-md

2 logo agrobiznes
 mybusiness-banner  FERMIERUL.MD
 
 
 
 
Comprar Cialis Sin Recetadrogas forma analógica disponibles bajo la denominación común internacional. Tiene exactamente la misma estructura con las pastillas originales, pero difiere de ellas en ausencia de marca conocida .Se recomienda tomar la píldora por lo menos 30 minutos antes de la intimidad. La duración de acción varía de 8 a 12 horas Buy Pills Bupron SRFor a doctor it is important to know your health history to determine the correct dose and the possibility of appointment
Banner
Banner
Banner
Banner

NEWSLETTERS - EEN

Newsletter-1

 

Sondaj

Cum apreciaţi aportul ODIMM în dezvoltarea activităţii antreprenoriale in RM?

BannerBannerBannerBannerBannerBannerBannerBannerBannerBannerBanner
PARE